﻿Sciri electrice.
Vien’a, 21. dec. In cercurile ambasadurei  francese se vorbesce, ca Russi’a propune poteriloru protectorie, ca pentru complanarea conflictului greco-turcescu, poterile tratatului de Parisu se tiena o conferintia, sis pre a se pote esecuta ide’a acest’a, Port’a se fia provocata pentru unu armistitiu de trei septemane.
 Vien’a, 21 dec. Russi’a propune intrunirea poteriloru congresului d’in 1856. Conditiunile sunt favoritorie pentru Greci’a. Pre semen mai multu e vorb’a despre o traganare a inimicitieloru pana la primavera.
Vien’a, 22 dec.  Franci’a este contr’a unei conferintie ad hoc, se invoiesce inse la unu congresu pentru codificarea intregului dreptu europenu.
Vien’a, 23 dec. Intrunirea conferintiei in Parisu este asecurata. Conflictulu greco-turcescu este singurulu obieptu alu pertratarei. Partecipatori la conferintia sunt tramisii poteriloru protectorie precum si ai Austriei, Prussiei si Italiei.
Vien’a, 23 dec, Port’a dechiara ca conferinti’a se pote primi numai pre basea, care va valida numai decatu celu putienu principiele cele chiare ale dreptului gintiloru.
Triestu, 23 dec. Principele de Muntenegru a sositu aici, si a plecatu fara intardiere la Petruburgu.
Berolinu, 23 dec. “Provinzialcorespondenz” spereza ca zelului pentru pace si intieleptiunei guverneloru va succeede a impiedeca erumperea inimicitiatoru.
Vien’a, 21 dec.  Sentinti’a contra fostului consiliariu de tribunal  S c h w a b  s’a enunciatu astadi. Schwab este condemnatu pentru insielatiune la inchisore de 4 ani, cu inchisore seperata de 1 septemana la finea fia carei diumetate de anu. Acusatulu fiindu morbosu n’a fostu de fatia la enunciarea sentintiei.
                          
Proprietariu, redactoru respundietoriu si editoriu :
Alesandru Romanu


Cancelari'a Redactiunii: Malul inf. alu Danarii, Nr. 
Locninti’a Redactorului: Malul inf. alu Dunarii, Nr. 19. 
Serisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii"
Articlii  tramisi si nepublicati se voru arde. 
Nr. 56. Anulu antaiu MDCCCLXVII1. 

FEDERATIUNEA 
Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.

Va esi Luni-a, Mercuri-a, Vineri-a ser'a, si Dominec'a demineti’a. 
Pest’a, 12/21. Aprile. 1868. 

Membrii deputatiunei regnicolarie croato-slavonice sositi aci in numeru deplinu, fusera primiti cri la 10  ore a. m. in audiintia de catra M. S. imperatulu. Graitoriulu d. Vacanoviciu rosti urmatori’a cu-ventare : 
„Maiestate, tramisi de diet'a croato-slavonica, pentru a reapuca  opulu impacatiunii cu regatulu Ungariei, si a-lu duce cu voi’a lui Ddiou la o deslegarea folositoria si dorita de ambe partile,  ne tienemu de detorintia santa, mai nainte de tote a ne presenta cu ormagiu M. Vostre, fericitandu-ve d’in inima curata  cu ocasiunea imbucuratoriului evenimentu familiare intemplatu chiaru acum'a si recumendandu-ne cu caldura pre noi si patri'a nostra innaltei bunevointie a M. Vostre.”

M.  Sa respunse:

 „Ve multiamescu pentru sincerele dorintie si speru chiaru cu aceea si sinceritate, câ  missiunea Dvostre, alu carei-a scopu este intim'a contielegere a duoru popore sorori impreunate de veacuri, va fi insocita de celu mai bunu sucesu."
 Missiunea deputatiunii croato-slavonice este un'a d’in cele mai grele. Ea are se reinnoesca federatiunea cu Ungari’a. Deslegarea acestei cestiuni este cu atâtu, mai grea fiindu câ, precum se scie, partit'a natiunale  croato-slavona au estu cotita prin apucature maiestrite si uneltiture fortiate a le celoru de la potere, prin urmare, deputatii  regnicolari alesi de majoritate uniunistica voru a, indoit'a sarcina si greutate: de a trage socotela pretinsiuniloru partitei natiunali de una parte in privinti'a autonomiei Croatiei, pentru ca mai tardîu se nu fie desavuati prin resentiulu compatriotiloru, intemplandu-se ca deputatiu nea regnic, se comita vre o lasitate, era de alta parte  a starul se implinesca si detorînti’a ministeriului magiaru in privinti'a concessiuniloru ce ascepta.
 Presupunendu câ, membrii deputatiunii regn. croato-slavone, - de-si cunoscuti de uniunistivoru pazi santu drepturile de autonomia si nedependintia avute a le patriei loru,  missiunea li se va usiora multu, pentru câ neci partit'a natiunala croatica au respinge uniunea, ci vre numai garantie indestuli-torie pentru drepturile de autonomia a le tierei in contr'a atotu’potintiei ministeriale si a majoritâtii dietale cunoscuta despre intentiunile sale suprematisatorie. Magiarii respecteza forte pre bravii fii ai regatului croaticu, pentru barbati'a cu carea s’au luptatu ei in contr'a politicei guvernului de Vien'a si este de speratu, câ intru interesulu propriu voru sci apretiu dreptele pretinsiuni a le loru, spre a nu li amari sufletulu si spre a nu li face sila pentru câ dora sortea i-au facutu asta data domni situatiunii, carea, mane poimane se pote si schimba, câ-ci daca in lume nu este nemica  stabilu, eu atâtu mai putienu in Austri'a de carea se tiene si Ungari'a −  Croatii inca, cari pentru marile servitie facute tronului avura trist’a esperiintia de  a fi tratati cu perfidia d’in partea guveraului de Vien'a, voru preferi oimpacatiune cu vechinlu fede atu, decâtu a se mai espune nesecuritâtii unui viitoriu dubiosu. 
Noi dorimu impacatiunea intre Croati si Magiari, câ-sci fratietatea intre popore este mai pre  susu de tote. O! de ar pricepe Magiarii interesulu loru si fatia cuTransilvani'a! de ar rece le de la calea fortiei si ar dovedi odata, câ voru fratietatea cu Romanii, nu ar ave mai buni aliati decâtu pre natiunea romana carea ar uita, nedreptâtile seculari si li-ar intinde o mana amica. Romanii ardeleni inca dorescu uniune federativa cu Ungari’a, dar nu uniune cu forti’a, nu facendu-se tabula rasa d'in autonomi'a Transilvaniei, nu in contr’a loru si fâra de convoirea loru. „Uniunea’’ este unu cuventu santu, unu conceptu sublime, este fratietatea intrupata, − la 1848 s'au profanatu. Magiarii se staruesca a sterge pet'a cea crunta de pre flamur’a uniunii si se purcedia fatia cu Romanii celu putienu asie, precum credemu câ purceda fatia cu Croatii − si atunci vomu intona imnulu fratîei si alu pacei eterne, dar altmintrea vomu striga in audiulu Europei, vomu resiste si nu vomu cede decâtu numai fortiei, asceptandu vindecarea ranei de la viitorului in care natiunea romana are credintia neclatita.
 In urm'a miscâriloru, ce se ivira in dîlele mai de curendu trecute in Bologna s'au facutu arestâri in mai multe cetâti a le Italiei.  Intre arestati se afla si Ceneri, profesorulu de dreptulu romanu la Univer-sitatea d'in Bologna. D'in scrisorile secuestrate se vede, câ, turburatorii leniscei suntu aderinti de ai lui Mazzini. Scirile mai noue spunu, câ s'au inceputu investigatiunea in procesulu intentatu resvretitoriloru d'in Bologna. De altmintrea fierebrea dura inca si in 191.c. Se respandiresa una multime de siedule, cari provocau pre locuitori se se rescole la 20 apr. Numeros'a ostesinue inse mantienu ordenea.  Partit'a re-volutionaria d'in Florinti’a voia se provoce ce-va iucurcatura chiaru cu ocasiunea cununiei principelui de corona. Acesta intentiune inse fu descoperita si urmata de arestâri. Clubulu democraticu d'in Bologna, de unde emanara mai anteiu nelesnicirile, se dîce a fi numai masc'a unei societâti secrete intemeiate inca la a. 1868 d’in indemnulu lui Mazzini. Scopulu acestei societâti se afirma a fi restornarea monareiei, prin corumperea militiei.
 Clironomulu Prussiei, caletorinlu la nunt'a principelui de corona Umbertu, fu intempinatu in Italia pretotindenea cu mare insufletîre. Pre la tote statiunile lu-ascepta multîme de poporu care lu-saluta in terminii cei mai cordiali. Cu deosebita destinctiune fu primitu in Turinu, unde lu bineventara, mii de voci cu: ,,se traiesca Prussi'a!‘‘ Indata dupa sosire fece vediuta la regele Victoru Emanuilu, care i-o retornâ numai decâtu.

B . . .   nu, aprile 1868. 

Pentru unu economu diliginte si staruitoriu, carele si-agonisesee parcel'a sa, de pametu cu con-sciintia curata si, amesuratu reguleloru rurale, cu sudorea, in frunte, −  carele cu famili'a sa d'impreuna alerga anulu integru in speranti’a recoltei bune, nu pote fi ce-va mai dorerosu decâtu vediendu-si holdele, innainte de secerisiu, rare, si spicele fâra bobe, — de asemenea pentru una natiune carea con-curge cu sangele si cu averea sa la sustienerea patriei in speranti'a perspectivei câ se va bucura si ea de bineficiele si de fruptele sudorei, nemica, nu e mai tristu decâtu in locu de repartitiune egala, vediendu-se nesocotita, ma batujocurita si drepturile sale natiunale calcate in petiore si tereite in noroiu. 
Acesta natiune nefericita e natiunea romana, carea dupa atâtea suferintie si sacrificie si-formase cu totu dreptulu unu viitoriu mai fericitu — si eca recolt’a dupa Sadov'a: in locu de grâu, s'au seceratu tetiune, in locu de a se bucura de unu sistemu federatu conformu dreptâtii si egalitâtii s'au infiintiatu dualismulu aplecata in tota goletatea sa, carele apoi au produsu si produ e mereu fruptele sale cele stricatiose.  Douedieci si optu de lune de candu s'au deschisu diet'a Ungariei, 28 de lune sunt de candu noi Romanii strigâmu neincetatu pentru egal’a indreptatîre, pentr respectarea limbei si a drepturiloru politico-natiunale, ce ni competiescu ca unui poporu numerosu, viu, compactu, desvoltatu si asiediatu intru una pusetiune strategica si importante − dar precum vocea se perde in desiertu, asemenea reclamarea nostra cea drepta nu numai câ au remasu fâra necii unu resultatu, satirisata, ci d’in dî in  dî ne vedemu redusi politicesce totu la mai putienu si degradati la starea sclavioru.
 Ce e sclavi'a? e lips'a libertâtii si lips’a despusetiunii libere despre frupturile cascigului si a sudorei. – Se tragemu una  paralela intre sclavi si romani  si ne vomu convinge câ intre noi si sclavi nu prea mare deosebire este, ci câ in unele privintie suntemu inca si mai reu tratati de câtu d’insii.
Sclavii au stapani, cari nu sunt de sermintiea loru, nu I alegu ci i-I dâ sortea vitrega , cari apoi  fac’i dreptatea dupa placulu loru − noi inca avemu. 
 Sclavii sunt siliti a lucre − fruptele sudorei loru cadu in bineficiulu stapaniloru fâra respunsa-bilitatea dârii socoteleloru; − noi inca suntemu siliti a lucra si a munci cu sudori in frunte si apoi scadiendu contributiunile si greutâtile publice, restulu de abie ne scutesce de la fomete si abie ni acopere o sale amortîte de truda si de necasu. 
Sclavii nu se potu misca, nu potu parasi locu lu destinatiunei loru; − noi idealminte ave liberta-tea de a ne prepedi, dar unde se ne ducemu? se parasimu patri'a sustienuta de veacuri in spinare cu sangele si averea nostra? se parasimu locurile, unde suntemu incatenati prin cultulu reminiscintiei si unde jacu osamintele strabuniloru, se ni cucerimu alta tiera? Nu, − noi aici ne-am nascutu, aici vomu si mori. 
Sclavii, fâra permissiunea patroniloru nu se potu spiretualminte cultiva; — noi ne am pote, dar ni lipsescu mediulocele de a pote  radica scole natiunale si de a plati spre invetiatori, era vestieri'a statalui nu ne ajuta. Taia aripele paseri, dîce romanulu, si dâ-i drumulu se sbore! 
Sclavii se potu folosi in casuliele loru de limb’a natiunale si a se rogă lui Ddaieu in aceea-si limba, dar câtu au a face cu stapanulu, sunt siliti a se adresă in limb'a lui, − noi totu asemene: in beserica si in casele nostre nu suntemu, — pentru câ nu potemu fi − opriti de la folosirea limbei, dar câtu avemu vre una plansore, aceea intru intielesulu si poterea legiloru facute inca de boieri, nu o potemu innainta de-catu in limb'a stapaniloru usurpatori. Stapanulu crutia sanetatea si vieti'a sclavului si-lu privesce de unu capitalu potinte; noi d'in contra espunemu florea natiunii − a junimei — periclului resbeleloru sterpe si florea seu câ se usuca cadiendu pre campulu batalieloru seu reintorce vescedîta si mutilata in sinelu familiei, ca una greutate si dreptu semnu de suferintie fâra a se mai ocupa cine-va de ingrigirea restului unei vietie dorerose. 
Sclavulu e provediutu cu viptu bunu si vestminte pre candu bietii romani la intemplarea unei recolte slabe sunt espusi fometei si ciumei escate prin d'ins'a, fâra a se mai ingrigl cine-va de d'insii. Sute si sute de asemenatiuni am pote insira, ca totu atatea dovedi poternice spre identificarea stârvii sclaviloru cu a romaniloru! — dar se trecemu de pre terenulu suferintieloru, cari storcu lacrime ferbinti d'in ochii nostri, in sperantia firma, in convingere deplina, câ precum desrobirea sclaviloru si-au gasitu unu resunetu potinte intru inimele poporeloru civilissate − asemenea sortea romaniloru d'in statulu austromagiaru nu va remane indelungu tempu nemangaiata, si nu va intardîa multu a casciga in parte-si favoritori'a opiniune publica, a Europei.
 Paginele istoriei ne invetia, câ neci unu poporu viu, fie câtu de micu, carele s'au luptatu cu dreptate, moralitate, resolutinne pentru vieti’a  sa , va se dîca pentru drepturile sale nationale, nu au peritu, ei si-au croitu viitoriulu, − pre candu d'in contra alte popore mari, poternice, inse fâra dreptate si moralita s'au stracoratu ca, ap'a prin ciuru, fâra a se mai lasa ce-va semnu alu esistintiei loru. 
In decursulu unei scurte epoce, am fostu martori la mai multe esperimentatiuni guvernamentale in Auetri'a, −  inse lipsindu-le fundamentulu, s'au spulberatu tote fâra a mai lasa alte suveniri, decâtu vre o câteva, mi de milione de detorie de statu.  Romanulu are unu proverbiu bunu „ap'a trece, pietrele remanu." Noi neci dela nefericitulu sistemu a lu dualismului nu potemu spera alta ce-va lecâtu suferiutic si dauna, — de si o vietia indelungata nu-i profetisâmu, totu-si, mai alesu pentru câ inimicii natiunei nostre nesuescu si se  incumeta prin feliurite maestrie a ne nimic, ane reduce la o nula — avemu detorinti'a cea mai sacra a cultiva, si a dobandi opiniunea publica a Europei prin vertutile nostre cunoscute, prin moralitate, tenacitate si sentiulu dereptâtii. 
Cercandu dreptatea pre terenulu socialu, precum si pre celu politicu,  mai nainte de tote e de lipsa obicinuitului alu locuitoriloru, inse pe câtu va fi cu potintia, de ace’a-si forma si colore in acel’a-si judetiu si corpu.
Fisarea numerului depositeloru de arme sa localitâtiloru, unde se voru asedi aceste deposite cu armele militiei, se va face de guvernu.
Art. 65. Pentru facihtatea si intinderea mai rapede a instructiunii militare in militia si a gardei civice la fia-care scola primaria de judetiu, se voru preda cunscintiele elementare trebuinciose uni militaru.
Ofiarii d’in armat’a permaninta, d’in dorobanti si granicerii seu d’in cadrele permaninte ale militiei voru preda aceste cunosciinte.


FEDERATIUNEA
Diurnalu politicu, litereriu, comercialu si economicu.
Varietâti.

(Portulu postalu pana in Egiptu.)   D’in  prim’a optovre 1868 se solvesce pentru corespundintiele adresate in si d’in Egiptu  (afara de Alesandri’a), pentru epistole francate 25 cruceri de unu lotu vamalu , pentru epistole  nefrancate d’in Egiptu 35 cruceri ; pentru tipariture sub legatura crucisia 6 cr. de câte 2  loti vamali.
(Ovatiune episcopului Fogarassy.)   Cetimu in „Zkft.“ urmatori’a insciintiare dtto S a b i i u 12 l.c.:  Episcopulu Mihailu Fogarassy, visitandu de-una dîle comunitâtile basericesci rom. cât., cari se tienu de dieces’a sa, fu intempinatu la  N a s e u d u  cu solenitate de unu banderiu  de calareti romani, cari aveàu cu sine mai multe flamure cu inscriptiunea „186  “ Conducatoriulu acestui banderiu , aretandu la inscriptiunea amintita , dechiarâ , câ romanii d’in Naseudu au venitu a aretà stima si reverintia dlui episcopu, pentru câ d’insulu fu singurulu prelatu ungurescu , care in anii epocali 186   au intratu in diet’a de la Sabiiu, colucrandu acolo la infiintisrea legiloru cunoscute, cari sunt petrunse de adeveratulu spiretu alu indreptatîrei egale, si care formeza credeulu politicu alu fia-cârui romanu adeveratu si sunt adencu sapate in anim’a intregului  poporu romanu.  –  Episcopulu Fogarassy  respunse , câ acést’a destintiune rara i  causeza cu atâtu mai mare bucuria , cu câtu i se fece d’in partea unoru barbati , care nu se tienu de confessiunea sa ; mai departe si-esprese parera sa de reu, câ s’au scosu d’in valore legile salutarie,  bune si frumose si indreptate spre multiamirea natiuniloru sorori, despre care amintì vorbitoriulu deputatiunei salutorie si la a câroru infiintiare a colucratu si d’insulu, ce e dreptu in proportiunea poteriloru sale, inse cu intentiunea curata de a innaintà binele patriei si alu imperiului ; asemene trebue sê-si esprime parerea de rêu, câ barbatii de statu cari stau in fruntea guverunului de acum au facutu  pasi rateciti, scotiendu d’in posturile loru pre unii  barbati meritati ai natiunei romane, cum sunt d.e. consiliarii Bologa si Macelariu.
(Nr. 21  alu foiei ,,Transilvani’a“) cuprinde urmatoriele materie: 1. Protocolulu adunarei generale (VIII)  a asociatiunei transilvane pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu.  2. Raportulu secretariului II  despre activitatea comitetului asociatiunei transilvane in decursulu anului 186 .                               3. Institutulu regescu d’in Franci’a. 4. Epistole agronomice. 5 Clio. 6.Publicarea baniloru incursi la fondulu Ascociatiunei de la 22  augustu c.n. pana la siedinti’a  comitetului Asociatiunei d’in  15  septemvre c. n. a. c. 7. Doue concursuri de stipendie d’in partea comitetului Asociatiunei trans., publicate si in numerulu 145 alu ,,Federatiunei“.
(Principele Napoleonu ) primì a fi tutorulu prunciloru  rapausatului princ. Walewsky.
(Pregatiri constitutiunali pentru alegerea venitoria) „P.N.“ spune, câ unu alegatoriu unguru d’in Cinci-beserece (Pécs) dechiarâ  —  cu privire la alegerea venitoria  —  câ „daca n’a cursu sange pana acum, va curge d’acum inainte.  Eu inca i voiu incuragià pe omeni : dati (cu fokosiulu !) taieti pe cei cu pene rosie!“  — Vivant fokosiurile constitutiunali !
(Cutremurulu de pementu) d’in Americ’a sudica repetîndu-se mai de multe ori produse nenorociri forte mari. In cetatea Ecuador s’au scosu de su ruine  40,000  mii cadavre.


Noutâti  Straine.

FRANCPA. Map’a, despre care vorbiramu in nrulu trecutu alu diuariului nostru, adî  o cunoscemu mai bine. Ea consta d’in trei pârti, despre cari lasâmu sê vorbésca tecstulu, care le insotiesce: 
„Aceste trei mape aréta publicului situatiunea Franciei fatîa cu Europ’a,  d’in trei epoce anumite : d’in tempulu restauratinnei, alu guvernului d’in juliu, si alu imperiului alu doilea.
1.Su tempulu restauratiunei. Scopulu tratateloru d’in 1815 erà:  a incungiurà Franci’a cu atari poteri, cari, prin fortaretiele si pusetiunile sale strategice, sê nu i permita miscare si aptivitate libera. De câtra nordu, Ollandi’a, care domnià si a supr’a Belgiei,radicâ si conservâ fortaretiele: Maestricht, Lüttich, Huy, Namur, Dinant, Marienburg, Philippeville, Bouillon, Charleroi, Mons, Ath, Menin, Ypres, Nieupurt, Ostende, Antwerpen, Tournay, Termonde, Audernarde si Grand.  Confederatiunea germana d’intre Lüttich si Triest compuneà una potere mare,  care stà gat’a pre totu momentulu a se opune la ori-ce atacu venitoriu d’in Franci’a. Federatiunea se radîmà in fortaretiele federatiunali: Mainz, Landau si Luxenburg.
De câtra sudulu orientalu Alpii nu mai scuteàu fruntariele nostre. Piemontulu erà bulevardulu Austriei, care domnià asupr’a peninsulei italiane, si fortaretiele Lesseillon-ului inchideàu calea, ce conduce preste Mont-Cenis.
2. Su tempulu guvernului d’in juliu. Revolutiunea belgica inbunetatî situatiunea nostra. D’intre fortaretiele, ce ne amenentiàu, Menin, Ath, Mons, Philippeville si Marienburg, conformu tratatului d’in 14 diecemvre 1831,  fura derimate. Guvernulu francesu intarì Paris-ulu si Lyon-ulu, stabilì castrele de Langres si Belforte,  si intarì  fortaretiele de la Soissons, Sedan si Bitchet. Sant’a aliantia incepù  a  se clatenà, Piemontulu parasì pe Austri’a, numai federatiunea germana,  spriginita de Austri’a si Prussi’a, potù reunì in 1847 siepte-dieci milione de suflete.  Fortaretiele federatiunei, cari eràu provediute cu garnisone austriace si prussiane, se adausera cu fortaréti’a  Rastadt, care in 16 martiu 1842 fu dechiarata de fortareti’a federatiunei. Totu atunci intarira si cetatea Ulm,  care fu provediuta cu garnisone d’in partea Bavariei si a Würtembergei. Zidirea fortaretiei Germesheim fu terminate d’in partea Bavariei. Federatiunea germana dispuneà de o armata de 460,000 fetiori, care erà impartîta in diece corpuri si in una clase de reserva. Trupele prussiane si soldatii Austriei, recrutati in provinciele, cari nu se tienu de federatiunea germana,  adaugeau numerulu amintitu, precum aréta resbelulu d’in Schleswig-Holstein, in carevediuramu regimente unguresci, italiane, si croate luptandu-se alaturea prusiloru pentru natiunea germana.
3. Su tempulu imperiului alu doilea. Franci’a si-recastigâ la Alpi terminii sêi cei naturali, fortaretiele de la Lesseillen nu mai inchidu calea preste Mont-Cenis. — Itali’a devenì libera, Olland’a a ruptu legatur’a care prin  Limburgu si Lussenburgu o anesà confederatiunei germane,  confederatiunea se disolvì, fortaretiele federatiunali nu mai esistu cetatea Mainz este a Prussiei,  Landau si Germersheim e a Bavariei, in Rastadt sunt trupe badenesc, cetatea Ulm este assediata in comunu de Bavari’a si Würtemberg’a.  Prussi’a s’a a lausu,  acést’a inse n’a conturbatu ecuilibriulu europenu spre daun’a Franciei. Inaintea evenimenteloru mai d’aprope Austri’a aliata cu Prussi’a, ca capi ai Germaniei,  au potutu pune in contr’a nostra 80  milione de omeni, legati intre sine prin conventiuni si organisatiuni riguroase, militarie.  Adî, poterile, ce incungiura Franci’a sunt nedependinti.  Belgi’a si Elveti’a sunt neutrali. Prussi’a ca confederatiune,  are o populatiune de 20 milione, statele germane d’in sudu de 8 milione, Austri'a de 35, ér' Itali'a de 22 milione. Franci'a cu unitatea sa interna, cu populatiunea sa de 40 milione, computandu si Algeri'a, n'are causa a se teme de cine-va.
 "Foiele d'in Parisu descriu mapele interesanti astu-felu: Pre map'a prima ,  care presinta Franci'a si statele vecine, d'in tempulu resrauratiunei, Franci'a este colorata cu venetu, Olland'a cu verde, Austri'a, federatiunea germana,  Prussi'a si Dani'a cu brunu cafeneu, Elveti'a cu galbenu,  Piemontulu cu brunu intunecatu, Lombardo-Veneti'a cu verde palidu. Map'a a dou'a d'in tempulu guvernului d'in iuliu, asemena in tote cu cea d'antaia ,  cu esceptiunea Ollandiei, care acì are colore rosale,  ér' nu verde. Map'a a trei'a,  care areta situatiunea d'in 1868,  estinde colorea veneta a Franciei si asupr'a Nizzei si a Savoyei. Acì Belgi'a are colore rosale, Ollandi'a verde. Colorea bruna cafenea remase numai Prussiei si unei pârti a federatiunei germane, statele germane d'in sudu au colore albastra rosale.  Austri'a e verde palida ,  Luxemburgulu verde. Elveti'a e galbena, ér' colorea bruna intunecata cuprinde in sine nu numai Piemontulu, ci Veneti'a, Milanulu si tota Itali'a.


Diet’a Ungariei.
Siedinti’a din 2 noemvre a casei deputatiloru.

       Presiedinte: Szentiványi; notariu: Paizs, d’in partea gubernului min. b. Eötvös, Horváth, b. Wenckheim si Gorove.
       Autenticandu-te protocolulu siedintiei d’in urma, presiedintele pune pre mes’a casei scrisorile sortite, cari se trametu comisiuniloru respective. Apoi face cunoscutu câ Maj. Sa a conchiamatu delegratiunile pre 12 noemvre la Pest’a, si roga cas’a, ca se pertrateze cestiunea acést’a in siedinti’a de mercuri (4 nov.)
       Em. Csengery raporta in numele comisiunei centrali despre lini’a ferata de la Aradu-Timisioar’a, si
       Lud. Kiss pune pre mes’a casei opiniunea sectiunei a II, care nu se invoiesc, ca linia de la Aradu-Timisioar’a sê se edifice prespesele statului, pentru ca n’are vre-una importantia mai generala; deca inse ministeriulu va dovedì, câ lini’a atinsa, are ce-va insemnetate startegica, atunci sectiunea IX.nu va intardîà in primì proieptulu de sub intrebare.
       Opiniunea acést’a se va tiparì, si va venì la ordenea dilei in siedinti’a de poi-mane.
       B. Gavrilu Kemény raporta in numele comisiunei finantiaria despre bugetulu ministeriului culteloru. – Raportulu acest’a se va tiparì.
       Emiliu Trauschenfels presinta casei petitiunea sasiloru d’in Brasiovu, cari ceru desfiintiarea abnormitâtiloru administrative, ce se oserva in Transilvani’a. – Rogarea acést’a se tramete comisiunei petitiunarie.
       Nefiindu alte objecte la ordene, siedinti’a se inchiaia.
                  
ANGLI’A IN ARDELU.


Revista diurnalistica.

	(„Pester Lloyd” despre Romani’a, „Hazánk” despre liberalismulu partitei guvernamentale.) „Pester Lloyd” scrie cu dat’a Vien’a 21 opt., urmatoriele: „ Scirea adusa de foi’a dv. (P.L.) despre inchiaiarea unei aliantie intre Russi’a si Romani’a a cadiutu ca o bomba in cercurile diplomatice de aici. Atat’a s’a sciutu, câ ministeriulu romanu de acum este numai o marionetta in manele Russiei, si câ si princripele Carolu, ascultandu de îndrumârile d’in Berolinu, se pleca bucurosu influintiei rusesei, — cu toate aste-a anunciulu, câ s’ar’ fi inchiaiatu unu tratatu formalu de aliantia, a produsu o mare surprindere. De si considerandu faptulu d’in urma omulu vine la idee curiose despre activitatea argintiloru nostri diplomatici, totu-si in acestu casu specialu se pote mangaià cu impregiurarea, câ acestu nunciu alu loru a sositu si la cabinetulu francesu numai in momentulu d’in urma. Celu putienu unu corespundinte d’in Paris, de altmintrea bine informatu, scrie asta-di diuariului „Allg. Ztg.” urmatoriele: „Cabinetulu Tuilerieloru se ocupa, dupa cum se afirma, cu deosebire de alianti’a intre Russi’a si Romani’a închiaiata de mai multu tempu, cunoscuta inse aici afara de tota indoiel’a numai de câte-va dîle. Chiar’ asiè de securu se crede, câ  Prussi’a inca si-are partea sa la acestu tratatu.” Si „Correspondance du Nord-Est” aduce acést’a impartasîre. De insemnatu este, câ corespundintele foiei „Kôlu. Ztg.,” inspiratu de la ambasadur’a prusesca d’in Parisu, a demintîtu acést’a impartasîre, vediendu in ea copit’a austriaca. Acésta incercare de a abate opiniunea publica de la fapte constatate este chiaru atâtu de plina de spiretu si de potrivita ca si observatiunea urmatoria, câ Russi’a ce se afla in pornire spre Constantinopole, numai nu-si va impiedicà ins’a-si calea câtra cornulu de auru prin crearea unui regatu mare Romani’a. Ca si candu o Romania ori câtu de mare ar’ potè impiedicà pre colosulu nordicu sê nu innainteze!”
	Diuariulu „Hazánk” scrie sub titlulu „liberalismu’u partitei d’in drept’a” urmatoriele:
	„Partit’a drepta striga de regula osana, candu face câte unu pasiu de melciu in cutare cestiune de reforma, care partit’a stanga o urgeza acù de multu. Câtu de susu si-a portatu nasulu d. e. cu ocasiunea stergerei decimei de vinu, ca si candu ar’ fi serbatu unu triumfu asupr’a partitei stange, care urgeza acù de multu stergerea toturoru remanintieloru urbariali.
	Acum recumendâmu acelui-a, care a scrisu o carte „despre liberalismulu partitei stange”, sê mai scria un’a, in urm’a evineminteloru mai noue, despre partit’a d’in drept’a si despre — liberalismulu ei.
Dreptu idee conducatorie, i recumendâmu urmatoriele:
1.	Evreii potu fi egali in tote privintiele, numai in privinti’a afaceriloru de cultu si relegiune nu.
2.	Cestiunea uniunei nu se pote atinge, pentru câ cestiunea natiunale inca nu e deslegata; éra deslegarea acestei-a inca nu e oportuna.
3.	Infiintiarea celoralalte judecatorìe de II instantía nu se pote intemplà, pentru câ inca nu este procedura verbale;  éra acést’a nu se pote intruduce.
4.	Tribunalele consistoriale nu se potu sterge, pentru câ nu e casatorìa civile; éra pentru casatoría civile Ungari’a inca nu e matura.
5.	Fiume nu trebue incorporata, pentru câ se opun croatii; croatii, ce e dreptu, s’ar’ potè indestuli bu incorporarea confiniului militare,dara pentru acést’a a se immania altii.
6.	Institutele pentru preparandi deocamdata nu se potu infiintià, pentru câ se immania ministrulu de culte, care in afacerea acést’a dîce, câ séu totu séu nimic’a. Daca ar’ fi atâtu de enrgiosu in tote pârtile! Dauna, câ este ca omulu de odiniora, care in birtu a spartu si sticlele, éra a casa a tacutu ca piticulu candu l’a batutu femeea.
Daca la tote aceste-a va adauge ca ilustratiune crucile si diplomele de nobilitate a le lui Festetics, si la spate va depinge de regimintele unguresci d’in Boemi’a si Galici’a, — va presentà  una scriere interesanta si va fi gat’a cu liberalismulu guvernului si alu partitei lui.”

Proprietariu, redactoru respondietoriu si editoriu: 
ALESANDRU  ROMANU


Diet’a Ungariei 
          Siedinti’a d’in 28 optovre a casei deputatiloru

  Presiedinte: Szentványi; notariu: Paizs; d’in partea guvernului : min . Horváth, Gorove, Festetics si Audrássy . 
 Dupa autentificarea protocolului siedintiei d’in urma presiedintele presinta scrisorile venite . 
   B . Jul . N y á r y , notariulu casei boeriloru face cunoscutu. câ cas’a de susu a primitu pṙoieptele de lege despre rascumpararea urbarialeloru si despre desfiintiarea legei usurarie.  
   Ladislau B e r z e n c  z e y interpeleza pe ministeriului intregu in privinti’a procedurei comendantelui supremu alu militiei d’in Transilvani’a , observata in cetatea s c a u n u l u  M u r e s i a n u, in urm’a carei-a cetatea  amintita devenì in pusetiunea d’a perde, afara de castelulu edificatu de ea si locuitu a-di cu nedreptulu de numitulu comendante, inca si unu teritoriu de 150 picioare cuadrate d’in midiloculu orasiului. Roga ministeriului; ca sê-i faca cunoscuti pasii intreprinsi pentru a complanà treb’a acést’a intre cetate si comendante.
  Interpelatiunea acést’a se va comunicà ministrului presiedinte . 
   Sigismundu B e r n á t h reflectandu la interpelatiunea facuta ministrului presiedinte si celui-a aluculteloru in privinti’a restaurârii institutului militariu ,,Ludoviceu,” doresce, ca dnii ministrii sê respunda cu fapte la interpelâri, ér’ nu cu frase frumoase dar’ gole. Oratorulu ascépta, ca ministrii respectivi sê nu intârdie a face pasii cuvenintiosi pentru restaurarea ,,Ludoviceului“ in folosulu natiunii magiare . 
   Lud. K I s s  cetesce  raportulu comisiunii câiloru ferate despre lini’a de la Aradu-Timisior’a . 
  Raportulu acest’a se va tiparì si trecundu prin sectiuni, se va pune la ordenea dîlei. 
   Lud .Ho r v á t h  cetesce raportulu comisiunii centrali, referitoriu la puntele modificate ale procedurei civili, si se primesce. 
    Apoi se face votarea definitiva a proieptului procedurei civili, care se tramete casei magnatiloru. 
    Urmeaza la ordenea dîlei pertratarea proieptului de lege referitoriu la votarea credetului suprenitoriu, cerutu de ministrulu interneloru .
     Dupa-ce vorbira mai multi la obieptulu de pretapetu, se face votare, d’in care resultâ primirea proieptului de sub intrebare , votandu-se astu-felu credetulu suplenitoriu de 100,000 fl., care se va intrebuintià pentru repararea armeloru personalului de securitate si spre sterpirea lotriloru si a hotiloru, cari se sporescu de minune sub aripele binefacutorie ale constitutiunalismului magiaru. 
    Votarea definitive a proieptului acestui-a se va face in siedinti’a mai d’aprope . 
     Nefiindu alte obiepte la ordenea dîlei, siedinti’a se inchiaia. 

Timp de 20 de ani, românii din "cercul" Ceica au fost reprezentaţi în Dieta ungară de profesorul universitar Alexandru Roman.

